miercuri, 15 martie 2017

Casual Week&

Uneori ai impresia ca nimic nu e intamplator si alteori ti se pare ca nimic nu are sens.

Era o zi banala de week-end cand fara sa imi propun urma sa ma vad cu un fost coleg. Eu ma aflam deja in magazinul in care urma sa intre colegul meu si inca un prieten unde dintr-o data dam nas in nas.

Am stat cateva minute de vorba, nu cine stie ce si am apucat sa facem iar rost de numerele noastre de telefon. Spre seara suna telefonul, ce sa vezi fix el si imi propune sa le fac o vizita.

Am stat ce am stat in seara respectiva la ei caci locuiau impreuna si ramasese sa ne mai auzim.
Cu colegul meu nu m-am mai auzit nici pana in ziua de astazi insa intamplarea sau nu face ca eu si prietenul cu care era atunci prezent sa ne tot intersectam.

Un tip dragut, genul de om in prezenta caruia iti face placere sa petreci timp, mai mereu pregatit cu o vorba buna si o privire calda. Mai trec zile, noi ne tot intersectam in diverse circumstante si la un moment dat cand mancam impreuna imi marturiseste ca ma place si ca se tot gandea de cand ne-am intalnit prima data cum sa imi spuna.

A fost un moment in care am ramas putin surprins apoi am inceput sa rememorez tot firul evenimentelor.
Stiu ca au mai fost cateva minute bune in care el imi explica diverse chestii si eu ma tot gandeam cum s-a intamplat sa ne intalnim in acea zi in magazinul ala cu haine daca totusi nimic nu este dinainte programat.

sâmbătă, 11 martie 2017

Smart Box

Traim dintr-o cutie.

Nimic mai adevarat si nu ma refer la faptul ca locuim in case mici sau ca fiind in general patrate au forma unor cutii, nu.
Mancam din cutii si plecam in cutii iar intre timp luam portia de supravietuire tot de acolo.

Truvada Casting Rules

vineri, 10 martie 2017

Zoo NOT

Tot imi propun sa scriu de ceva vreme despre subiectul asta dar uite ca astazi e totusi ziua fericita in care se intampla.

Gradina Zoologica! Locul in care majoritatea dintre noi am fost plimbati cand eram mici, un loc dragut, descris de catre cei mari in cuvinte frumoase dar oare totusi ce se intampla acolo?
E oare gradina asta zoo o cusca pentru vietatile de acolo? Si spun vietati si nu suflete pentru ca o parte dintre noi considera ca doar oamenii au suflet dar daca ma intrebati pe mine nu este nici o diferenta.

Revenind la animalele de la zoo atat de frumos descrise e corect ca ele sa stea inchise acolo oricat de mari ar fi custile respective? Oare nu au fost ele create de natura pentru a-si duce viata in libertate? Sau noi ca animale superioare, cum iarasi ne consideram o parte dintre noi, avem dreptul de a ii intemnita pe altii?

Acum ca tot e week-end ce faci? Mergi la Z00?

miercuri, 8 martie 2017

wind own(S)

Imi tot apare o imagine in minte.

Cred ca aveam vreo 4 ani si mergeam cu strabunica acasa, fusesem in vizita la niste rude, un frate mai mic cred.
Pe drum am vazut un eveniment pe care mi-l amintesc mereu de atunci. Niste oameni se mutau din satul nostru, plecau efectiv cu tot cu casa.
Incarcase cam tot ce stransesera in gospodarie si acum printre ligheane pline cu de toate si un televizor se aflau si ei (familia care se muta doua sate mai incolo).

Locul unde fusese casa lor era total ravasit, era multa lume (pentru perceptia mea de atunci) prin jur erau adunati foarte multi oameni care erau cel putin la fel de uimiti ca mine. Cred ca pe vremea respectiva oamenii nu se prea mutau (cum aveam sa aflu mai tarziu).

Pasajul pe care mi-l amintesc cel mai intens e cand luau stolaria din vechea casa, sa vezi cum se demonteaza usi si ferestre si se incarca cu totul intr-o remorca de tractor e ceva interesant sau pentru mine pare ca a fost.
In urma ramaneau doar peretii goi iar o parte dintre acestia cazuti. Probabil luau lemnul pentru ca la vremea respectiva era mai dificil de procurat (intr-o zona de ses).

Peretii interiori de pe care sarisera varul, oameni gura casca pe toata ulita si pranzul. Mamaia Culina ma ducea spre casa si oamenii aia de plecau mai ca ragneau din remorca.
Era o atmosfera intre tristetea unei inmormantari si mirajul unei nunti cand astepti sa vezi ce se mai intampla la petrecere.

Iar tractorul scotea foarte mult fum.

vineri, 24 februarie 2017

Tiredness

Nu, nu beau nes.
Dealtfel nu consum nici un fel de cafea, nu pentru ca nu ma simt reprezentat de stramosii nostri (presupus africani) dar am capatat o repulsie vie fata de tot ce inseamna cafea.

Candva un medic imi spusese ca am tensiunea prea scazuta si imi recomanda sa beau mai multa cafea. Eu ma gandeam ca e mai important sa tratam cauza, nu efectul dar asta era doar parerea mea.

Cred ca exista si un ritm al spiritului si probabil e obosit si el si tot ce vreau sa simt e dragoste.

joi, 23 februarie 2017

Training

Biata Sonia, a mancat atat de mult incat a ajuns sa poarte patru burti.

Acum una dintre putinele ei activitati e sa manance, mai nimeni nu vrea sa interactioneze cu ea.
Probabil cand inca era mica a indopat-o ma-sa mare si a ajuns ca o gasca, e drept o ajuta si fata.

Pare o persoana calma, uneori probabil ca simte nevoia sa fie bagata in seama si se maimutareste in fel si chip. Din fericire scoala i-a oferit un refugiu, ca orice mediu artificial scoala (cel putin cea de aici) ofera solutii artificiale.

Parca o vad, era prima la toate materiile si punea mereu intrebari profesorilor. Intr-o zi a ajuns sa intrebe daca am aflat de ce a intarziat baiatul cu pizza.
Nici nu stiu daca sa imi para rau sau poate sa fiu invidios pe lumea ei cu sandwich-uri pt fiecare pauza facute inainte acasa.

Este infricosatoare.

sâmbătă, 18 februarie 2017

4K

Privea un video filmat in 4K.

Monaco se desfasura sub lumini calde chiar si in iernile din Bucharest, in frigul din singuratatea ce se simtea aproape. Si cat sau ce caci asta fusese principala dorinta.

Singuratatea se simtea, intrase pe sub usa zavorata si se infasura peste valurile Mediteranei. Din clipul in care erau doar ei, sau cel putin el era doar al lui pentru ca doar asta stia, se auzea The Cure.

Auzise toate variantele pana acum insa nu reusea sa dea peste cea care ii ramasese in minte si rememora cum candva erau linistiti, nu existase niciodata.

Razele ii luminasera pe fiecare dintre ei insa privirea lor era oarba si frica se citea peste tot pe chipurile lor.
Monaco cel bland, cel sclipitor ii adusese inca 4 minute impreuna.